ANALELE BANATULUI Serie nouă ARHEOLOGIE ▪ ISTORIE XXVI 2018 MUZEUL NAŢIONAL AL BANATULUI ANALELE BANATULUI Serie nouă ARHEOLOGIE ISTORIE XXVI 2018 EDITURA MEGA Cluj-Napoca, 2018 Colegiul de redacție: Claudiu ILAȘ, manager al Muzeului Național al Banatului Dr. Alexandru SZENTMIKLOSI, redactor șef Dan Leopold CIOBOTARU, secretar de redacție Dr. Valentin CEDICĂ, dr. Nicoleta DEMIAN, dr. Vasile DUDAȘ, Zoran MARCOV, Conf. univ. dr. Hedy M-KISS, Dan Octavian PAUL, dr. Călin TIMOC, membri Prof. emerit dr. Doina BENEA, Prof. univ. dr. Sabin Adrian LUCA, Prof. dr. John Michael O`SHEA, Prof. emerit dr. Ioan PISO, Prof. dr. Wolfram SCHIER, dr. Dumitru ȚEICU †, membri în Consiliul Științific al anuarului Analele Banatului Vigneta copertei: Wiliam Vastag † Analele Banatului, serie nouă, continuă publicațiile anterioare ale Muzeului Național al Banatului din Timișoara: Történelmi és Régészeti Értesitő, 1872–1918 Gemina, 1923 Analele Banatului, 1928–1931 Tibiscus, 1971–1979 Orice corespondență se va adresa Muzeului Național al Banatului, Piața Huniade nr. 1, RO–300002 Timișoara, email: analelebanatului@yahoo.com Please send any mail to Muzeul Național al Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timișoara, e-mail: analelebanatului@yahoo.com Tout correspondence sera envoyée á l’adresse: Muzeul Național al Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timișoara, e-mail: analelebanatului@yahoo.com Richten Sie bitte jedwelche Korrepondenz an die Adresse: Muzeul Național al Banatului, Piaţa Huniade nr. 1, RO – 300002 Timișoara, e-mail: analelebanatului@yahoo.com Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclusivitate autorilor. ISSN 1221 – 678X Scopus World Cat Anuarul Analele Banatului este indexat în următoarele baze de date: http://www.elsevier.com/online-tools/scopus/content-overview http://www.info.sciverse.com/scopus/scopus-in-detail/facts http://www.worldcat.org/title/analele-banatului/oclc/649630402 Editura MEGA | www.edituramega.ro e-mail: mega@edituramega.ro CUPRINS ■ SOMMAIRE ■ INHALT ■ CONTENTS ARHEOLOGIE ȘI ISTORIE VECHE JEREMY M. HUTTON, NATHANIEL E. GREENE A New Reading of the Latin–Aramaic Neses Bilingual (IDR III1 167 = PAT 0994), Aramaic Line 2 ... 11 ANA CRISTINA HAMAT Câteva bijuterii de epocă romană din colecţia Muzeului Banatului Montan Reşiţa 2 Roman Jewelery from the Collection of Highland Banat Museum from Reşiţa .................................................................... 25 HORAŢIU COCIȘ Surface and Low Altitude Surveys on the Military Vici from Sălaj County (Dacia Porolissensis) 2 Cercetări de suprafaţă şi de joasă altitudine la vici militari din judeţul Sălaj (Dacia Porolissensis).............. 35 PÉTER FORISEK The defensive system of the Cappadocia limes at the beginning of the 2nd century................................ 53 CĂLIN TIMOC, MICHAL PISZ, EMIL JĘCZMIENOWSKI, CRISTIAN-ADRIAN ARDELEAN Contribuţii la cunoaşterea aşezării civile de tip vicus militar de la Pojejena 2 Contribution to the Research of the Vicus Militaris from Pojejena ........................................................................................... 57 DANIELA TĂNASE Observaţii cu privire la ploscuţele de pelerini cu reprezentarea Sfântului Mina, din epoca romanobizantină, aflate în colecţia Muzeului Naţional al Banatului 2 Remarks about the Late Roman and Byzantine pilgrim flasks (ampullae) of Saint Menas from the collection of National Museum of Banat Timişoara ............................................................................................................................................. 65 ARHEOLOGIE ȘI ISTORIE MEDIEVALĂ REMUS M. FERARU Église et État dans l’Illyrie protobyzantine à la lumière des sources épigraphiques et littéraires (VIeVIIe siècles) ........................................................................................................................................... 81 ELEK SZASZKÓ Lista de socoteli din anii 1517/1518 a domeniului nobiliar de la Sződi (Zeudy). Date privind posesiunile familiei Gersei Pető în sudul Câmpiei Pannonice 2 The registry of the revenues and expenses of the Sződi manor from 1517/1518 (Contributions to the possessions of the Gersei Pető family in the southern Region of the Great Hungarian Plain) ................................................................................. 91 COSTIN FENEȘAN Die Siebenbürgischen Besitztumsverhältnisse des Fürstlichen Arztes und Rates Georg (Giorgio) Blandrata 2 Posesiunile din Transilvania ale doctorului şi consilierului princiar George (Giorgio) Blandrata ........................................................................................................................................... 109 ISTORIE MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ CIPRIAN GLĂVAN Instrucţiune privind organizarea Banatului Timişan (7 octombrie 1717) 2 Instruction regarding the organisation of Banat of Temes region (October 7, 1717) ....................................................................... 119 SAȘA IAȘIN Familia nobiliară Vuchetich de Brinye şi Cenei 2 The family Vuchetich nobles of Brinye and Ceney ..... 125 ZORAN MARCOV Probleme de datare a armelor balcanice din sec. XVIII-XIX aflate pe teritoriul actual al României 2 Issues Relating to the Dating of the Balkan Arms from the 18th–19th Centuries on the Current Territory of Romania ............................................................................................................................................. 133 COSTIN FENEȘAN Timişoara – Bucureşti – Istanbul: o „vânătoare” de lotri din Banat la 1800 2 Timişoara – Bucharest – Istanbul: “hunting” robbers (lotri) from the region of Banat in 1800 ................................................... 141 TEODORA MOŢ Aspecte diplomatice privind recunoaşterea internaţională a independenţei depline a României 2 Diplomatic aspects concerning the recognition of the International Romanian State Independence............. 169 MARIA TESCHLER-NICOLA Erbbiologie und “Volkstums”-Forschung am Wiener Anthropologischen Institut: Das „MarienfeldProjekt“ 1933/34 ............................................................................................................................... 179 EUSEBIU NARAI Situaţia economică şi politică a Banatului în anul 1946, reflectată în paginile cotidianului comunist „Luptătorul Bănăţean” din Timişoara 2 The economic and political situation of Banat in 1946, reflected in the pages of the Communist daily «Fighter of Banat» in Timişoara ..................................................... 189 ISTORIA ARTEI ȘI CULTURII MARIUS CORNEA, LIANA FLUTUR Arhiva Virgil Birou (1903–1968) – sursă documentară pentru istoria culturii din Banat în prima jumătate a secolului al XX-lea 2 The Archive of the writer Virgil Birou (1903–1968) as documentary source of the cultural history of the region Banat in the first half of the 20th century .................................. 195 ANA GIULIA DELCEA Conceptul de vid în arta modernă şi contemporană 2 Concept of Void in Modern and Contemporary Art...................................................................................................................................................... 203 HEDY M-KISS Iconografia Sfântului Florian pe medalioanele steagurilor istorice. Studiu comparativ 2 The Iconography of Saint Florian on the Medallions of Historical Flags. Comparative study. Comparative study .. 215 RECENZII MARIANA BALACI George Valentin Bounegru, The Northern Necropolis of Apulum „Ambulance Station” 1981–1985. Necropola nordică de la Apulum „Staţia de salvare”1981–1985, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017, 207 p. + 45 pl. ................................................................................................................................... 227 MARIAN HORVAT Alexandru Madgearu, The Asanids: the political and military history of the second Bulgarian empire (1185–1280), Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2014, 332 p. .................................................... 231 CLAUDIU CĂLIN Marius Oanţă (coordonator), Studii de Istorie Eclesiastică, Craiova, Editura Sitech, 2018, 320 p. ..... 233 ABREVIERI BIBLIOGRAFICE ABREVIATIONS BIBLIOGRAPHIQUES ........................................ 237 ARHEOLOGIE ȘI ISTORIE VECHE ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXVI, 2018 http://analelebanatului.ro/aparitii-issues CÂTEVA BIJUTERII DE EPOCĂ ROMANĂ DIN COLECŢIA MUZEULUI BANATULUI MONTAN REŞIŢA Ana Cristina Hamat* Cuvinte cheie: Dacia Romană, Banat, bijuterii, lănţişoare, inel, gemă, ac de păr. Keywords: Roman Dacia; Banat Region; chains, ring, gem, hairpin. Roman Jewelery from the Collection of Highland Banat Museum from Reşiţa (Abstract) Among other roman artifacts from the collection of the Highland Banat Museum, we have also several artifacts that have drawn our attention for a more detailed analysis required for a new publication. These are six jewellery items, all of them discovered on the territory of Banat, more precisely they have been discovered in the archaeological researches on the Roman forts and settlements or near to them, in the medieval context. Some of them have already been published briefly, others are still unpublished. The present article wishes to bring them into question in order to introduce them into a generally accepted typology that will help us to date them more easy. Between them there are three pieces of chain, a ring, a gem and one hairpin and they have been discovered in roman legionary fort from Berzovia- Bersovis, in a quadriburgium from Gornea and also in roman villa from Brebu, roman settlement from Mehadia and in the medieval church from Obreja, near the roman centre from Tibiscum. Î n colecția Muzeului Banatului Montan se află câteva artefacte deosebite care ne-au atras atenția pentru o analiză mai detaliată, în vederea publicării sau a republicării pieselor1. Este vorba despre câteva bijuterii de epocă romană descoperite pe teritoriul Banatului, mai precis de un număr de șase artefacte care provin din cercetările făcute în castre și așezări de epocă romană sau în apropierea acestora, în contexte medievale. Unele dintre acestea au fost deja publicate sumar, altele însă sunt inedite. Articolul de față dorește să le aducă în discuție pentru le introduce într-o tipologie general acceptată care să ne ajute la datarea acestora. Este vorba despre trei fragmente de lănțișor, un inel, o gemă și un ac de păr. Context de descoperire Cele șase artefacte provin în cea mai mare parte din cercetări sistematice efectuate pe teritoriul Banatului, excepția o reprezintă inelul, acesta * Muzeul Banatului Montan, b-dul Republicii, nr. 10, Reșița, România, E-mail: anahamat@yahoo.com. 1 Studiul artefactelor metalice de epocă romană aflate în colecția MBM ne-a fost facilitat de către regretatul arheolog și director al MBM, Prof.univ. dr. Dumitru Țeicu, motiv pentru care îi datorăm recunoștința noastră. având o poveste mai aparte în ceea ce privește descoperirea sa. Două dintre artefacte au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice în castrul de legiune de la Berzovia- Bersobis și în quadriburgium-ul de la Gornea, este vorba despre un fragment de lănțișor2 și un ac de păr3. Din contexte civile provin cu siguranță trei piese, una dintre acestea a fost descoperită în așezarea de la Gornea, o a doua în villa rustica de la Brebu, iar ultima la Obreja, provenită cu siguranță de la Tibiscum. O a șasea piesă provine dintr-o colecție privată, cea a lui Ioan Blaj, achiziționată de către muzeul din Reșița. Din păcate, contextul exact de descoperire al pieselor, care ne-a parvenit prin intermediul registrelor de inventar sau al publicațiilor nu este foarte detaliat. În această situație, localizarea cu siguranță a sitului archeologic din care provin piesele este cu atât mai importantă, ea poate completa informațiile referitoare la încadrarea și datarea acestora. Astfel, situl de la Berzovia este unul foarte cunoscut pentru epoca romană, castrul de aici este sediul legiunii a IIII-a Flavia Felix în timpul domniei împăratului 2 3 MBM nr. inv. 3786. MBM nr. inv. 3431. 25 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXVI, 2018 Traian4, fiind situat pe granița vestică a provinciei. Zona fortificației a fost remarcată încă din perioada secolului al XVIII-lea5, iar cercetări arheologice în zonă au fost făcute în mai multe rânduri de către M. Moga, D. Protase, M. Zahariade, F. Medeleț, A. Flutur, O. Bozu sau D. Țeicu, însă din păcate o mare parte a Berzoviei romane este încă necunoscută. Materialul tegular indică prezența aici a legiunii IV- a Flavia Felix în timpul domniei lui Traian6, astfel că așezarea de la începutul secolului al II-lea era probabil un centru înfloritor, cosmopolit centrat în jurul castrului și al canabelor legiunii7. Retragerea trupei la sud de Dunare, a avut efecte economice și sociale imediate, însă viața de zi cu zi a mers înainte în această zonă, mici focare de locuire romane fiind atestate prin cercetări de teren până în secolul al IV-lea, datorită prelucrării minereului de fier8. Credem că piesa noastră a fost descoperită undeva pe teritoriul castrului sau al canabelor romane. Un alt punct cu descoperiri romane este zona localității Gornea, situată în sud-vestul României, pe linia Dunării. Aici au fost cercetate în anii 60 o fortificație de tip quadriburgium, în punctul Căunița de Jos9 și o așezare romană în punctul Căunița de Sus10. Fortificația a fost pomenită de către L. Böhm și F. Milleker11 în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, însă cele mai extinse cercetări arheologice au loc pe parcursul anilor 1968– 1976, sub amenințarea construcției noii hidrocentrale de la Porțile de Fier12. Materialul tegular descoperit aici indică prezența legiunii LEG(io) VII CL(udia), precum și a unei formațiuni de eq(uites) sagi(ttarii)13. În ceea ce privește datarea fortificației, N. Gudea propunea perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al III-lea și secolul al V-lea. În schimb, Doina Benea și mai nou Ct. Băjenaru, propun ca datare perioada dintre începutul secolului al IV-lea, respectiv domnia lui Constantius I și Benea 2016, 171. Medeleț, Flutur 2002, 97; Benea 2016, 140; Timoc 2018. 6 Benea 2016, 171. 7 Descoperirile de epocă romană de la Berzovia gravitează în jurul zonei înalte unde a fost așezat castrul roman, precum și a drumului imperial care traverzează zona. 8 Zona Berzovia- Fizeș- Gherteniș- Șoșdea- Gătaia păstrează urmele comunităților care locuiesc zona în epocă romană târzie a căror activitate gravitează în jurul prelucrării minereului de fier. Urmele unor astfel de activități se remarcă mai ales în valea râului Bârzava și a afluenților acestuia. 9 Uzum et alii 1973, 405–406; Gudea 1977, 38- 88; Băjenaru 2010, 95–96; Benea 2016, 310- 311; Hamat 2018, 244. 10 Gudea 1977, 12–15. 11 Gudea 1977, 38. 12 Gudea 1977; 12–13 13 Băjenaru 2010, 96. 4 5 26 începutul secolului al V-lea14. Despre perioada de dinainte de construirea quadriburgium-ului nu se știu însă foarte multe lucruri. Bibliografia presupune că la finalul secolului al II-lea, la Gornea este stabilită o statio pentru supravegherea navigației pe Dunăre de către un detașament al legiunii a VII-a Claudia15. La Căunița de Sus, pe o terasă a Dunării, a fost cercetată o parte a unei așezării romane, fiind dezvelite o construcție de piatră cu absidă, hypocaust și un praefurnium, anexe, cuptoare ceramice corespunzătoare atelierelor producătoare de material de construcție, mai multe gropi cu material ceramic și metalic și chiar un semibordei16. Așezarea are prin urmare un inventar metalic publicat, din care lipsește însă piesa noastră17. Perioada cronologică în care se încadrează descoperirile de aici cuprind cu siguranță perioada secolelor II-III18, cu posibilitatea extinderii folosirii arealului așezării și în secolele I și IV19. Fragmentul de lănțișor a fost descoperit la Gornea - Căuniţa de Sus, în S19, caroul 8, –1,50 m. Datorită adâncimii la care a fost găsit putem presupune că piesa provine din una dintre gropile pline cu material roman, cercetate în jurul așezării. Aceste gropi sunt probabil gropi de extragere a lutului, transformate mai apoi în gropi de gunoi, astfel că piesa noastră ar putea avea o datare corespunzătoare perioadei târzii a așezării. Din păcate, nici în acest caz, mai multe elemente de datare nu avem. Acul de păr, care în inventarul MBM figurează ca și stylus a fost descoperit la Gornea-Cetate20 în 1974; în C21, la -0,30-0,50 m, cu mențiunea din groapa romană. Singura problemă cu această mențiune, o reprezintă faptul că quadriburgium-ul este deja acoperit de apă la nivelul anului 1970 și prin urmare nu avea cum să fie descoperit aici acul nostru în anul 1974 (mai mult și în context?). Este mult mai plauzibil ca acesta să provină de fapt din una dintre gropile de la Căunița de Sus! Construcția romană de la Brebu, din punctul Gura Văii, a fost descoperită în anul 1979, cu ocazia unor lucrărilor agricole și a fost cercetată în anii următori21. În urma cercetării a rezultat o clădire cu 11 încăperi, construită în tehnica opus incertum, cu sistem de hypocaust pe latura de vest și absidă22. Benea 1996, 79; Băjenaru 2010, 96; Hamat 2018, 245. Benea 2016, 199, 205–206. 16 Gudea 1977. 17 Gudea 1977, 38. 18 Gudea 1977, 27. 19 Gudea 1977, 27; Benea 1999, 117. 20 La capitolul obiecte de os și corn descoperite în fortificație nu apare și acul nostru de păr (Gudea 1977, 61). 21 Bozu 1981, 125. 22 Bozu 1981, 125, 129. 14 15 Pe baza sistemului de construcție și al materialului, autorul cercetării a sugerat existența aici a unei mansio situate pe drumul spre Tibiscum23. Istoriografia mai recentă localizează însă aici o villa rustica24. Piesa noastră a fost descoperită în 1983, pe teritoriul sitului. Este important de menționat că pe lângă materialul specific, în clădirea romană cercetată la Brebu au fost descoperite și obiecte de echipament și armament militar roman25. Datarea construcției este largă, acoperind întreaga perioada de existență a provinciei. Gema prezentă în articolul de față a fost descoperită în localitatea Obreja, aflată în apropierea Tibiscum-ului. În punctul Sat Bătrân din hotarul satului actual, a fost cercetată de către regretatul arheolog D. Țeicu, o biserică în jurul căreia se afla o necropolă cu două orizonturi de înmormântare și cu un inventar funerar modest. Datarea edificiului a fost atribuită începutului de secol XV26. Din păcate, locul exact de descoperire al gemei nu se cunoaște, în registrul de inventar al Muzeul Banatului Montan din Reșița fiind menționat doar faptul că a fost descoperită în interiorul bisericii27. Alături de aceste artefacte, mai avem o piesă descoperită pe teritoriul unei așezării romane, inelul cu nr inv. MBM 8725. Acesta provine dintro achiziție făcută de către MBM a colecției lui Ion Blaj. Piesa a fost deja publicată ca provenind din cercetările de suprafață prilejuite de aratul de primăvară din anul 1998, în perimetrul așezării civile de la Praetorium- Mehadia28. Întregul lot a intrat în colecția MBM sub formă de achiziție în anul 200129. Situl archeologic de la PraetoriumMehadia, reprezentat de castrul și de așezarea romană de aici, ocupă o poziție strategică barând culoarul Timiș-Cerna, fiind așezat în lunca joastă a râului Belareca, în punctul Zidină. Ruinele de aici au fost menționate de către L. F. Marsigli, Nicolae Stoica de Hațeg și de generalul Cena, însă primele cercetări arheologice le face o echipă condusă de către M. Macrea urmate de cercetări extinse conduse de către Universitatea de Vest prin reputatul arheolog Doina Benea30.Datarea fortificației romane se bazează pe existența a cinci nivele de folosire, încadrabile cronologic între epoca lui Bozu 1981, 134. Benea 2016, 265. 25 Obiectele de echipament și armament militar descoperite la Brebu sunt în curs de republicare într-o lucrare în colaborare cu P. Dinulescu. 26 Țeicu, 2009, 109. 27 Hamat 2017, 422. 28 Bozu 2000, 223. 29 Bozu 2001, 155, vezi nota 1. 30 Benea 2008, 11–13,31; Benea 2016, 144. 23 24 Traian și epoca romană târzie, pe aici perindânduse o serie de unități militare auxiliare sau chiar detașamente din legiunea a XIII-a Gemina31. Descriere. Încadrare tipologică și cronologică Lotul prezentat în articolul de față reprezintă o mica parte din artefactele descoperite în siturile arheologice menționate mai sus. Sub aspectul funcționalității, cele mai multe sunt bijuterii care împodobeau gâtul, este vorba despre trei fragmente de lănțișor, alături de două bijuterii care împodobeau mâinile (un inel și o intalie), la acestea adăugându-se și un ac de păr. Sub aspectul calității, piesele sunt o mostră a atelierelor provinciale romane, posibil chiar al celor din Dacia. De asemenea atât lănțișoarele, cât și inelul și acul de păr se păstrează în stare fragmentară, motiv pentru care funcționalitatea exacta a unor dintre ele nu poate fi stabilită cu precizie. În această categorie intră lănțișoarele, care puteau fi folosite atât pentru împodobirea gâtului sub forma unor coliere sau lănțișoare simple, cât și a mâinilor sub forma unor brățări, sau chiar a corpului32. Cele trei piese din articolul de față au fost descoperite la Brebu, Berzovia și Gornea. Fragmentul descoperit la Brebu33 este realizat din sârmă de bronz. Se mai păstrează doar o mică parte din lanț și prin urmare funcționalitatea exactă nu poate fi stabilită. Dimensiunile fragmentului sunt următoarele L34 = 5,5 cm; g35 = 0,5 cm, gf 36=0, 1 cm. Piesa de la Berzovia37 este de asemenea un fragment de lănțișor din bronz, cu dimensiunile de L = 3,7 cm; g = 0,4 cm. Lănțișoare se diferențează în funcție de forma și mărimea zalelor precum și de modul în care acestea se atașează unele de altele38. În ceea ce privește fragmentele de lănțișor descoperite la Brebu și Berzovia, aceste se încadrează în tipul de lănțișor de zale simple împletite prin plierea ambelor capete, corespunzător tipului Bălăceanu A coliere39 și Popović I40. Astfel de bijuterii se pot data pe teritoriul Moesiei în secolele II-III, fiind Benea 2016, 144- 147. Lanțurile ornamentale erau folosite pentru a decora copul, mai precis pieptul și erau deseori împodobite cu perle sau mărgele, alături de medalioane diferite, vezi Plinius, Naturalis Historia, 33.40; Petronius, Satyricon, 67. 33 MBM nr. inv. 5786. 34 Lungime. 35 Grosime. 36 Grosimea firului. 37 MBM nr. inv. 3737. 38 Popović 1996, fig. 2. 39 Bălăceanu 2006, 67. 40 Popović 1996, 129–130. 31 32 27 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXVI, 2018 cunoscute forme complicate de lănțișoare care folosesc împletitură din 1, 2 sau chiar mai mult de 3 zale pe nivel41. Modul de realizare al acestui tip de lanț implică o singură zală ovală în cazul nostru. Aceasta are ambele extremități scurte sub o formă alungită, care în momentul în care zala este pliată se vor atinge închizând între ele partea rotunjită a urmatoarei zale. Acest tip de lanț este unul răspândit în provinciile balcanice, având o puternică influență elenistică și este folosit în special la realizarea lanțurilor de argint folosite mai ales pentru conectarea fibulelor, din grupa tezaurelor danubiene42. În cele mai multe cazuri astfel de lanțuri sunt folosite la lănțișoare și mai puțin la brățări. În grupa tezaurelor danubiene pot fi introduse piese care fac parte din tezaurele descoperite la Vârtop43, Bălăcița44, Ațel45 sau Recaș46, datate între sec. II și mijlocul secolului al III-lea47. Bune analogii pentru acest tip le regăsim în fragmentele de lănțișor descoperite în amfiteatrul de la Ulpia Traiana precum și piesa găsită în praetentura sinistra a castrului de la Cășeiu. Piesa de la Ulpia Traiana se datează larg în contextual stăpânirii romane, în timp ce piesa descoperită în castrul de la Cășeiul a fost datată în prima jumătate a secolului II48. Astfel, în timp ce piesa descoperită la Berzovia poate fi încadrată chronologic la începutul secolului al II-lea, piesa de la Brebu se poate încadra în perioada existenței provinciei. Fragmentul de lanț de bronz descoperit la Gornea49, se încadrează în tipul lanțurilor cu zale în forma literei 8, firul fiind îndoit în formă de S și interconectate între ele prin includerea următoarei. El este format din 23 zale formate prin îndoirea firului sub formă de S cu capetele închise la jumătatea piesei și are următoarele dimensiuni L = 17 cm, iar la capete pare să aibă zale rupte și prin urmare, putem bănui că provine dintr-o piesă mai mare. Este interesant faptul că piesa a beneficiat de o reparație, două zale în formă de S au fost conectate printr-o zală simplă ovală. Spre deosebire de tipul precedent, astfel de construcții pot fi folosite și pentru realizarea brățărilor. Ele se încadrează tipului Facsády I50 și la Aquincum și au Popović 1996, 129. Popović 1996, 129. 43 Popilian 1998, 49, fig 2 –5. 44 Stîngă 1998, 137–139. 45 Crişan 1959, 356, fig 2–5. 46 Horedt 1973, 132. 47 Hamat 2011, 260–261. 48 Alicu et alii 1995, 675, fig. 20/164; Isac 1999, 761, no. 21, Taf. V/21; Vass 2010, 141. 49 MBM nr. inv. 3787. 50 Facsády 2009, 61. 41 42 28 fost datate pe toată perioada stăpânirii romane51. O altă analogie provine de la Tibiscum și este datată în secolul II-III52. Coliere din metal prețios cu pandantive, realizate din zale au fost descoperite la Drobeta53 și datate în secolul al III-lea54. Tot în această tehnică a fost lucrată și o brățară din 42 de zale de aur descoperită în necropola de la Ulpia Traiana și datată în secolul al III-lea55. Tot de aici, însă din forum, provine și un colier de bronz cu clopoței lucrat din zale în formă de 8 și datat în timpul existenței provinciei56. O altă piesă de acest fel a fost descoperită în amfiteatrul de la Porolissum și datată în secolul al III-lea57. Piesa noastră a fost datată în epoca romană târzie datorită locului de descoperire, însă pe baza tipologie ea poate fi încadrată în secolele II-III. Gema descoperită la Obreja, este lucrată din jasp gălbui și are o formă ovală, bizotată, pentru a putea fi montată cu ușurință. Pe fața cea mai mică poartă reprezentarea Minervei Nichephoros. Zeița este îmbrăcată în peplos, parte superioară cu falduri a acestuia este vizibilă în jurul taliei și al șoldurilor. Pe cap poartă un coif de tip spartan, în mâna dreaptă ridicată se află sulița pe care se sprijină de altfel și scutul, iar în mâna stângă, întinsă în față, se află Victoria. Modelul Minerva Nichephoros are la bază celebra statuie a lui Phidias a Athenei Parthenos58. Ca încadrare cronologică, piesa noastră poate fi situată în perioada existenței provinciei romane. Inelul59 face parte din tipul de inel cu corpul şi montura un întreg și umerii convecşi. Acesta este unul destul de cunoscut în Imperiu și corespunde tipului IIIe la H. Guiraud în tipologia acesteia pentru Gallia60, tipului III/a la A. Facsady pentru Aquincum61, la N. Ergun corespunde tipul 2.862, la E. Riha corespunde tipului 3 pentru Augusta Raurica63, iar pentru piesele descoperite pe teritoriul Bulgariei și introduse într-o tiologie de către S. Ruseva- Slokoska, el corespunde tipului VII64. Varianta de față este răspândită pe tot teritoriul Facsády 2009, 61. Bona, Petrovszki 1983, 415, nr. 28. 53 Bălăceanu 2006, 81; 54 Hamat 2011, 261–262. 55 Alicu, Cociş 1988, 245, nr. cat. 73.1, pl. 10/73; Hamat 2011, 220. 56 Alicu 1994, nr. cat. 714, 107. 57 Bajusz, Isac 2001, 398, 400, 406. nr. cat. 19. 58 Hamat 2017, 423. 59 MBM nr.inv. 8725. 60 Guiraud 1989, 181. 61 Facsády 2009, 42. 62 Ergün 1997, 724, fig.3. 63 Riha 1990, p. 33. 64 Ruseva- Slokoska 1991, 100. 51 52 european al Imperiului, atât prin exemplare de metal prețios cât și din bronz65. Cele mai cunoscute analogii de formă sunt inelele inscripționate cu formula vetere felix descoperite la Cioroiul Nou- Aquae66- piesă lucrată în argint şi încadrată în secolul al III-lea, precum și o piesă descoperită la Bologa și datată tot în secolul al III-lea67. La acestea se mai adaugă și un inel descoperit la Slaveni, cu inscripția ITTACUS și încadrat cronologic în secolul al III-lea68, acesta fiind probabil un inel sigilar69 În cronologia generală a Imperiului Roman, datarea acestui tip cuprinde perioada dintre sfârşitul secolului II și secolul următor, inele de acest fel regăsindu-se în descoperiri inclusiv în secolului al IV-lea70. Tipologia este destul de stufoasă și cunoaște mai multe variante în funcţie de înălţimea umerilor şi de montură. Inelul din colecția MBM are umeri convecși, cu o înălțime bine proporționată în partea de sus, montura nedefinită și piatra lipsă. Dimensiunile sale sunt H71–1,8 și D72- 2,4 cm. În registrul de inventar al MBM el figurează încadrat cronologic între sec. II- III, însă având în vedere tipologia, propunem ca și datare secolul al III-lea, așa cum de altfel sunt încadrate majoritatea analogiilor descoperite pe teritoriul Daciei. Din colecția MBM mai face parte și un ac de păr. Acus crinalis, spina crinalis, crinale sau comatoria73 este una dintre cele mai obișnuite bijuterii de epocă romană, o bijuterie unisex folosită atât pentru fixarea părului cât și a hainelor, sau chiar pentru a scoate din borcănele substanțele cosmetice74. Acul de păr de păr a fost lucrat din os şlefuit de culoare alb-gălbui și a fost descoperit la Gornea, fiind încadrat în sec. IV75. Cu dimensiunile de L = 10,6 cm; D = 0,5 cm, piesa are o canelură la un capăt, capul cilindric și aplatizat, vârful rupt în antichitate. Ca și tipologie, piesa descoperită la Gornea se încadrează tipului ac de păr cu capul simplu ornamentat, de formă cilindrică, corespunzător Riha 1990, p. 33. Bondoc 2005, 10; Petolescu 2005, 78, nr. cat 102. 67 CIL III, 1639, 4; Gudea, Ghiurco 1988, 173. 68 Tudor 1970, 319, fig. 3/6; IDR II, nr. 548; Petolescu 2005, 87, nr. cat. 134; Hamat 2016, 100. 69 Hamat 2016, 94. 70 Guiraud 1989, 185.Ruseva- Slokoska 1991, 76; Hamat 2016, 94; Hamat 2017, 60–61. 71 Înălțime. 72 Diametru. 73 Tacitus, Germania, 17; Apuleius, Metamorphoses, 13; Petronius, Satyricon, 21. 74 Gudea, Bajusz 1991, 89; Elefterescu 2008, 221–222; Preda 1980, 62, pl. LVII.10; Ciugudean 1997, 35; Alicu, Nemes 1982, 345; Hamat 2013, 177–178. 75 MBM nr. inv. 3431. 65 tipului: Béal A XX 6- ac cu cap cilindric76, tipului III la S. Petković pentru Moesia Superior77, iar pentru Porolissum corespunde tipului II/1- ace cu cap cubic78. Tipul este simplu, fiind prezent în descoperiri din mai multe locații de pe teritoriul României de azi și datat larg în perioada stăpânirii romane, ca de altfel și în restul lumii romane79. O analogie provine din amfiteatrul de la Ulpia Traiana, datată în secolele II-III80. Altele piese asemănătoare au fost descoperite la Porolissum – amfiteatru și castru, Romita-băi, Buciumi- castru și au fost datate cu precădere în secolul al III-lea81. O bună analogie o reprezintă și piesele descoperite la Condate82 și Lyon83 în Gallia, pe teritoriul Pannoniei cu loc de descoperire necunoscut alături de mai cunoscutul Dunapentele84 sau la Egeta în Moesia Superior85. În Gallia acest tip a fost datat între secolele I- V, în Britannia în secolul al III-lea, în Moesia Superior în sec. III-IV86, iar în Noricum în perioada dintre sf sec. II- sec III87, pentru ca pe teritoriul Pannoniei ele să fie datate între secolele II-IV88. În lipsa unui context mai detaliat, propunem ca și datare pentru piesa noastră perioada secolelor III-IV, pe baza analogiilor și ținând cont de faptul că pe teritoriul Moesia Superior tipul este târziu, dar și de faptul că la Gornea spre deosebire de Porolissum, Imperiul continuă să-și impună prezența fizică și după finalul secolului al III-lea. Concluzii Studiul celor șase piese, aflate în colecția Muzeului Banatului Montan din Reșița, reprezintă o oportunitate de a studia modul în care civilizația romană a pătruns și s-a menținut pe teritoriul Banatului, de la centrele aflate în proximitatea Dunării – cum este Gornea, la castrele de la Bersobis, Tibiscum și Praetorium, sau la villa rustica descoperită la Brebu. Piesa descoperită la Berzobia, este printre cele mai timpurii bijuterii romane descoperită pe teritoriul provinciei. Pe de altă parte 66 Bíró 1994, 32. Petković 1995, 30. 78 Gudea, Bajusz 1991, 85. 79 Beal 1983, 200; Gudea, Bajusz 1991, 86; Elefterescu 2008, 238- 239. 80 Alicu 1994, nr. cat. 824, 117. 81 Gudea, Bajusz 1991, 95–96. 82 Labaune 2008, fig. 2/8. 83 Beal 1983, nr. cat. 703, 200 84 Bíró 1994, nr. cat. 270–27385, 86 85 Petković 1995, nr. cat 223, 72. 86 Petković 1995, 30. 87 Beal 1983, 200; Gudea, Bajusz 1991, 86. 88 Bíró 1994, 32. 76 77 29 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXVI, 2018 bijuteriile descoperite la Gornea sau Mehadia se încadrează conform analogiilor din provincie sau din proximitatea provinciei, în secolele III-IV, ambele locații fiind recunoscute pentru descoperirile arheologice de epocă romană târzie. În ceea ce privește diamentrul inelului, trebuie să menționăm că acesta este unul destul de mare și prin urmare ar fi putut aparține unui bărbat. Dacă diametrul ar fi fost mai mic, atunci nu am fi putut stabili cu o mai mare certitudine sexul purtătorului, pentru că de regulă, inele se puteau purta pe degetul mic sau pe prima jumătate a degetului, aşa cum o demonstrează inelele reprezentate pe unele statui89. Foarte important de subliniat, este și obiceiul refolosirii în perioadă medievală a bijuteriilor de epocă romană. Gema descoperită la cercetarea sitului de epocă medievală de la Obreja- Sat Bătrân, ilustrează o stare de fapt și anume jefuirea sistematică a siturilor antice în căutare de obiecte prețioase în perioada medievală și modernă90 Situația este recunoscută în ceea ce privește Romula, Tibiscum, Ulpia Traiana, Potaissa dar și nordul provinciei romane. Jaful a fost mult ușurat de faptul că majoritatea ruinelor romane aveau zidurile vizibile, spre exemplu Tibiscum avea încă la începutul secolului XX, zidurile la peste 1 metru deasupra solului91. Din păcate, lipsa contextului lasă încă multe întrebări fără răspuns. La o parte dintre acestea am încercat să răspundem prin clarificarea și punerea în ordine a informațiilor și prin includerea lor întro tipologie general acceptată pe baza analogiilor. Deși funcționalitatea nu poate fi lămurită cu precizie pentru toate piesele, am obținut cu ajutorul analogiilor o datare pe cât posibil mai precisă. Sperăm că aducerea din nou în discuție a acestor piese să ajute la readucerea în discuție și a altor piese care provin din cercetări mai vechi pe, pentru că… și depozitele conțin adevărate comori care așteaptă să fie redescoperite. BIBLIOGRAFIE Alicu 1994 Alicu D., Small finds from Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cluj-Napoca. Alicu, Nemes 1982 Alicu D., Nemeş E., Obiecte de os descoperite la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Acta Musei Napocensis, 19, (1982), 345–367. 89 90 91 30 Ergün 1997, 714, fig. 1. Hamat 2017, 429. Hamat 2017a. Alicu, Cociş 1988 Alicu D., Cociş S., Podoabe romane de la Ulpia Traiana, Apulum, 25, 225–246. Alicu et alii 1995 Alicu D., Bota E., Popa V., Cercetări arheologice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Acta Musei Napocensis, 32, (1995), 665–719. Apuleius, Metamorphoses Lucius Apuleius Madaurensis, Metamorphoses, traducere și note Teodorescu I, ed. Pentru Literatură, București, (1968). Bajusz, Isac 2002 Bajusz I., Isac A., Podoabele din amfiteatrul de la Porolissum, (Cosma C., Tamba, Rustoiu A.), Studia Archaelogica et Historica Nicolao Gudea dicata. Omagiu profesorului Nicoale Gudea la 60 de ani, Bibliotheca Musei Porolissensis,4, Zalău, (2001), 397–430. Băjenaru 2010 Băjenaru C., Minor fortifications in the Balkan- Danubian area from Diocletian to Justinian, Cluj-Napoca, (2010). Bălăceanu 2006 Bălăceanu M., Podoabe în Dacia romană, Craiova, (2006). Beal 1983 Beal J. C., Catalogue des objets de tabletterie du Musée de Civilisation Gallo-Romaine de Lyon, Lyon, (1983). Benea 1996 Benea D., Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timișoara, (1996). Benea 1999 Benea D., Dacia sud- vestică în secolele III-IV (Interferenţe spiritual), II, Timişoara, (1999). Benea 2008 Benea D., Edificiul de cult roman de la Praetorium (Mehadia), Timișoara, 2008. Benea 2016 Benea D., Istoria Banatului. Antichitatea, București, (2016). Bíró 1994 Bíró M., The bone objects of the Roman Collection. Catalogi Musei Nationalis Hungarici, Budapest, (1994). Bona, Petrovszki 1983 Bona P., Petrovszki R. Petrovszki M., Tibiscum. Cercetări arheologice. II (1976–1979), Acta Musei Napocesensis, XX, (1983), 405–432 Bondoc 2005 Bondoc D., VTERE FELIX pe un inel roman de argint descoperit la Cioroiul Nou, comuna Cioroiasi, județul Dolj, Analele Universităţii din Craiova. Seria Ştiinţe Filologice. Limbi şi Literaturi Clasice, Craiova, II (1–2), (2005), 9–15. Bozu 1981 Bozu O., Costrucția romană din punctul Gura Văi, comuna Brebu (jud. Caraș- Severin), Banatica, 6, (1981), 125–136 Bozu 2000 Bozu O., Obiecte din bronz descoperite in aşezarea romană de la Mehadia, judeţul Caraş-Severin (Objets en bronze decouverts dans la cite romaine de Mehadia), Banatica, 15, (2000), 223- 241. Bozu 2001 Bozu O., Obiecte din bronz descoperite in aşezarea romană de la Mehadia, judeţul Caraş –Severin (II), Analel Banatului SN, 9, (2001), 147–164. Bozu 2008 Bozu O., Catalogul pieselor romane și daco-romane din colecția Muzeului Banatului Montan, Reșița, (2008). Ciugudean 1997 Ciugudean D., Obiectele din os, corn și fildeș de la Apulum, Bibliotheca Musei Apulensis, V, Alba-Iulia, (1997). Crişan 1959 Crişan I. H., Le tresor d’Aţel et ses relations balkanodanubiennes, Dacia, 3, (1959), 353–367. Elefterescu 2008 Elefterescu D., Obiecte de os la Durostorum I, Pontica, XLI, (2008), 219–297. Ergün 1997 Ergün N., Der Ring als Statussymbol, KölnerJahrb, 32, (1997), 713–725. Facsády 2009 Facsády A. R., Aquincumi ékszerek. Jewellery in Aquincum, Budapest, (2009). Gudea 1977 Gudea N., Gornea. Așezări din epocă romană și romană târzie, Reșița, (1977). Gudea, Ghiurco 1988 Gudea N., Ghiurco I., Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Cluj-Napoca, (1988). Gudea, Bajusz 1991 Gudea N., Bajuz A., Ace de păr din os de la Porolissum, ActaMP, XIV- XV, (1991), 81–126. Guiraud 1989 Guiraud H., Bagues et anneaux a l’ epoque romaine en Gaule, Gallia, 46, (1989), 173–211. Hamat 2011 Hamat A.C., Podoabe și accesorii vestimentare feminine din Dacia. Cu privire specială la Dacia Suerior, Teză de doctorat (ms), Timișoara, (2011). Hamat 2013 Hamat A. C, Acele de păr cu capul în formă de mână descoperite în Dacia Romană, Sargetia, IV, (2013), 177–193. Hamat 2016 Hamat A. C., Inele sigilare descoperite pe teritoriul Daciei romane, Sargetia, VII, (2016), 85–108. Hamat 2017 Hamat A.C., Imaginea nemuritoarea frumuseți. Gemele descoperite în aria muncipiului roman Tibiscum (jud. CarașSeverin), Arheovest, V/1, (2017), 417–437. Hamat 2017a Hamat A.C., Stories about Tibiscum. The research carried out by the priest Iosif Mircea at the roman ruins from Jupa, (Szabó C., Rusu- Bolindeț V., Rustoiu G. T., Gligor M.) Adalbert Cserni and his Contemporaries The Pioneers of Archaeology in Alba Iulia and Beyond, Cluj Napoca, (2018), 205–218. Hamat 2018 Hamat A.C., Lacăte romane din colecția Muzeului Banatului Montan Reșița, Banatica, 28, (2018), 243–250. Horedt 1973 Horedt K., Die dakischen Silberfunde, Acta Musei Napocensis, 17, (1973), 127–168. Isac 1999 Isac A., Der römische Schmuck in den Kastellen der Provinz Dacia Porolissensis, Proceedings of the XVIIth International Congress of Roman Frontier Studies, Zalău, (1999), 755 –776. Labaune 2008 Labaune F., Le travail de l‘os á Rennes (Iile et Vilaine) á travers un canif á manche sculpté trouvé 3–5 rue de Saint Malo, (Bertrand I.), Le travail de de l‘os, du bois de cerf et de la corne á l‘époque romaine: un artisanat en mare? Actes de la table ronde Instrumetum, Chauvigny (Vienne, F), 8–9 décembre 2005, Montagnac, (2008), 55–63. Medeleț, Flutur 2002 Medeleţ F., Fluture A., Castrul roman de la Berzovia. Istoricul cercetărilor arheologice, Patrimonium Banaticum, 1, (2002), 95–100. Petković 1995 Petković S., Rimski predmeti od kosti o roga sa teritorije Gornje Mezije, Belgrad, (1995). Petolescu 2005 Petolescu C. C., Inscripţii latine din Dacia, Bucureşti, (2005). 31 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXVI, 2018 Petronius, Satyricon, Gaius Petronius, Satyricon, trad. E. Cizek, Ed. Paideia, București, (2003). Stîngă 1998 Stîngă I., Viaţa economică la Drobeta în secolele II-VI p. Chr, Bibliotheca Thracologica, 26, Bucureşti, (1998). Plinius, Natvralis Historia, Gaius Plinius Secundus, Natvralis Historia, Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate, Traducere din latină, prefață, note şi indice de Ioana Costa, vol. VI (c. XXXIIIXXXVII), Ed. Polirom, Iași, (2004). Tacitus, Germania Publius Cornelius Tacitus, Germania, traducere Cizek E., Ed. Paideea, București, (2004). Popilian 1998 Popilian G., Câteva consideraţii cu privire la tezaurul de la Vârtop, jud. Dolj, Arheologia Olteniei SN, 13, (1998), 43–70. Popović 1996 Popović I., Certain Tratis of the Roman Silver Jewelry manufacture in the Central Balkans, Starinar, XLVII, (1996), 139–154. Preda 1980 Preda C., Callatis, necropola romano-bizantină, Bucuresti, (1980). Riha 1990 Riha E., Der Römische Schmuck aus Augst und Kaiseraugust, Augst, (1990). Ruseva- Slokoska 1991 Ruseva-Slokoska L., Roman Jewellery. A collection of the National Archaeological Museum-Sofia, Sofia, (1991). 32 Timoc 2018 Timoc C., Contribuții habsburgice la istoria siturilor de epocă romană din Banat, Analele Banatului SN., XXVI, (2018). Tudor 1970 D. Tudor, Comunicări epigrafice VI, SCIVA, 21 (2), (1970), 313–326. Țeicu, 2009 Țeicu, D., Cetăți medievale din Banat. Medieval fortifications in Banat, Timișoara, (2009). Uzum et alii 1973 Uzum I., Lazarovici Gh., Dragomir I., Descoperiri arheologice în hotarul satelor Gornea și Sichevița, Banatica, 2, (1973), 403–416. Vass 2010 L. Vass, Women in a Man’s World? Female Related Artefacts from the Camps of Dacia, Marisia, XXXIII, (2010), 127–152. Pl. I Harta descoperirilor/ The map of the discovery 33 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXIV, 2016 Pl. II. 1. Fragment de lănţişor (Berzovia)/ Fragment of chain (Berzovia); 2. Fragment de lănţişor (Brebu)/ Fragment of chain(Brebu); 3. Fragment de lănţişor (Gornea)/ Fragment of chain(Gornea); 4. Inel (Mehadia)/ Ring (Mehadia); 5. Gemă (Obreja)/ Gem (Obreja); 6. Ac de păr (Gornea)/ Hairpin (Gornea). 34